In a series of pre-registered studies, we explored (a) the difference between people’s intuitions about indeterministic scenarios and their intuitions about deterministic scenarios, (b) the difference between people’s intuitions about indeterministic scenarios and their intuitions about neurodeterministic scenarios (that is, scenarios where the determinism is described at the neurological level), (c) the difference between people’s intuitions about neutral scenarios (e.g., walking a dog in the park) and their intuitions about negatively valenced scenarios (e.g., murdering a stranger), and (d) the difference (...) between people’s intuitions about free will and responsibility in response to first-person scenarios and third-person scenarios. We predicted that once we focused participants’ attention on the two different abilities to do otherwise available to agents in indeterministic and deterministic scenarios, their intuitions would support natural incompatibilism—the view that laypersons judge that free will and moral responsibility are incompatible with determinism. This prediction was borne out by our findings. (shrink)

Anscombe introduces the notion of "non-observational knowledge" by taking the knowledge one usually has of the position of his limbs as an example. According to her definition two requirements need to be met when we speak of "observing something": first, we can speak of separately describable sensations (call it the SD condition); second, having such sensations is in some sense our criterion for saying something (call it the CS condition). The "sensations of position"-so called by Anscombe-play a central role in (...) understanding the knowledge we usually have of our bodily position as non-observational. But, do we really have such sensations? If yes, how can we tell whether they are "separately describable" or not? In what sense can having a given sensation be or be not our criterion of saying something? And, why (and how) are the above question to be related to our understanding the knowledge that we usually have of our bodily position as non-observational knowledge? By clarifying the ambiguity in the possible meanings of "sensation of X", I'll try to defend my understanding of Anscombe's answers to the above questions, namely, that we do have sensations of position, and usually they are neither separately describable nor our criterion of saying something-in the sense that we usually don't identify our bodily position by identifying the sensations of position, and that. (shrink)

In the book "Experiential Philosophy- Body-based Wisdom and Challenges to Western Thought', Professors Lakoff and Johnson divided cognitive science into the first generation of cognitive science (based on British-American analytical philosophy and a Priori philosophy) and the second generation of cognitive science (based on experiential philosophy, emphasizing: the experiential nature of the mind, the unconscious nature of cognition, and the metaphorical nature of thinking), expounded the characteristics of the two generations of cognitive science and the differences between the two, and (...) firmly believed that cognitive linguistics is based on the second generation of cognitive science theory, which is a reaction to structuralism and generative schools, thereby clarifying cognitive linguistics. Some basic points of view. (shrink)

Throughout history, a relatively small number of individuals have made a profound and lasting impact on science and society. Despite long-standing, multi-disciplinary interests in understanding careers of elite scientists, there have been limited attempts for a quantitative, career-level analysis. Here, we leverage a comprehensive dataset we assembled, allowing us to trace the entire career histories of nearly all Nobel laureates in physics, chemistry, and physiology or medicine over the past century. We find that, although Nobel laureates were energetic producers from (...) the outset, producing works that garner unusually high impact, their careers before winning the prize follow relatively similar patterns as ordinary scientists, being characterized by hot streaks and increasing reliance on collaborations. We also uncovered notable variations along their careers, often associated with the Nobel prize, including shifting coauthorship structure in the prize-winning work, and a significant but temporary dip in the impact of work they produce after winning the Nobel. Together, these results document quantitative patterns governing the careers of scientific elites, offering an empirical basis for a deeper understanding of the hallmarks of exceptional careers in science. (shrink)

This paper aims to clarify the relationship between extraversion and employees’ innovative and disclose the moderating effect of organizational innovative climate on that relationship. To this end, 300 employees were selected from various enterprises in three Chinese cities, and subjected to a questionnaire survey based on the five factor model (FFM) and 5-point Likert scale. Through statistical regressions, the author explored the effects of extraversion and organizational innovative climate have on employees’ innovative behavior. Then, the organizational innovative climate was divided (...) into five dimensions, and the feature activation theory was implemented to reveal the moderating effect of each dimension on relationship between extraversion and employees’ innovation. Through the above analysis, it is concluded that extraversion has a positive effect on employees’ innovative behavior; the five dimensions of organizational innovative climate all exert a positive effect on employees’ innovative behavior; the resource support in organizational innovative climate has a moderating effect on the relationship between extraversion and employees’ innovation. The research findings shed new light on the improvement of organizational innovative and the construction of an innovative country. (shrink)

Dù nam hay nữ giới theo ngành CNTT, tin rằng với việc theo học FUNiX, các bạn trẻ sẽ tìm được sự hỗ trợ tốt nhất để chinh phục mục tiêu của mình.

Dù nam hay nữ giới theo ngành CNTT, tin rằng với việc theo học FUNiX, các bạn trẻ sẽ tìm được sự hỗ trợ tốt nhất để chinh phục mục tiêu của mình.

The yin yang model of thinking is most essential to the Chinese cosmology, ontology and outlook on life. This paper is a systematic discussion of such a dialectical way of thinking and its significance. It starts with investigating the origin and the meaning of terms “yin” and “yang”, and explains the later developed yin yang doctrine; it then shows how greatly and profoundly the yin yang model of thinking has influenced Chinese philosophy and Chinese character. It concludes that Chinese naturalistic, (...) dialectical, and optimistic attitudes toward the world and life are all based on the yin yang model of thinking and that the yin yang doctrine is the starting point for anyone to understand Chinese people and their philosophies. (shrink)

Rõ ràng, cây vối đã trổ hoa rất đúng lúc, như duyên trời đất tạo nên. Mà cũng chỉ một cây trong số nhiều cây đang được mong chờ.

El conocimiento de la filosofía feminista del este asiático, en general, y de China en particular, se ha difundido habitualmente como apéndice dentro de las grandes historias de las ideas y del feminismo europeo como teoría y filosofía política. En el mejor de los casos, como puras notas al margen. En la actualidad, ya estamos en disposición de descentralizar las ideas y dar espacio a la historia, la diversidad de voces y textos de pensadoras no-europeas. Por lo tanto, el primer (...) objetivo de esta propuesta es contribuir a la presentación y descubrimiento, para el lector en castellano, de algunas perspectivas feministas chinas que no sólo ayudarán a conocer una desconocida pluralidad filosófica, sino, a la vez, quizás de modo más importante, a pensar “con” y “contra”, críticamente, las tesis de las pensadoras. Para sumar esfuerzos a las muchas voces filosóficas feministas que conceptúo como “in-disciplinadas”, pues se sitúan fuera de la disciplina y del canon filosófico hegemónico, la propuesta de capítulo presentará y disertará en torno a la figura de He-Yin Zhen (1880-1920?). Intelectualmente presentada como representativa del anarco-feminismo chino, sus escritos de vindicación, como “Sobre la venganza de las mujeres”, “Sobre la cuestión del trabajo de las mujeres” o “El Manifiesto Feminista”, datados en 1907 y que forman el corpus de artículos publicados por la autora durante su estancia como exiliada en Japón, se erigen en una defensa de las mujeres, desde una mirada internacionalista, y, a la vez, en un paso de restitución de lo que pertenece, por derecho, a las mujeres, conjugando las dos acepciones de la acción vindicatoria. El estudio que se propone partirá de la estructuración dialógica y reflexionada con los textos de la pensadora, poniendo la mirada frente a los mismos, en su textualidad y contexto, para explorar sus argumentos. Asimismo, se enfrentarán sus tesis a aquellas quizás más difundidas, como las surgidas de los ilustrados reformistas, como las expresadas por Liang Qichao (1873-1929) en su “Sobre la educación de las mujeres” (1897), explorando, entre otras cosas, hasta qué punto la autora responde y erosiona una trampa del reformismo ilustrado al defender derechos básicos, como la educación, como elemento subordinado al fortalecimiento -económico, social- de la China atravesada también por el mal del siglo XIX, por el espíritu finisecular. (shrink)

Book review: Emmanuel Todd, "Où en sommes-nous? Une esquisse de l'histoire humaine" (Seuil, 2017).

PREFACE WORD The Tanzimat period, which was the starting point of reform movements in many areas such as social, political, economic, military, etc., in which steps were taken towards Westernization, is considered to be an important milestone in drawing the fate of the Ottoman Empire. In this longest century of the empire, when many things were rushed, education partially received its share of change and reform. However, since the field of education was under the control of religious institutions such as (...) the Şeyhülislâmlık and the Nezâresi Evkâf-ı Hümâyun, the changes and reforms in this field remained limited. Regarding philosophy, which is the subject of our study, we can say in advance that philosophical movements in the West, the ideas of philosophers and philosophical education in the Western sense began to enter our country in the post-Tanzimat period. It is noteworthy that during this period when the Ottoman Empire became acquainted with Western philosophy, philosophy in the West experienced a period of crisis. In the period preceding this acquaintance, philosophy education in our country was carried out in a style loyal to the tradition of Islamic philosophy, and the break in this tradition occurred with the Tanzimat. One of the most widely debated issues from the Tanzimat to the present day has been whether or not a philosophical tradition unique to us can be established. Issues such as whether a philosophy built on our own culture and values can provide us with the opportunity to raise philosophers who are considered philosophers in the Western sense, and the level of competence and proficiency of Turkish in terms of creating a philosophical language on the way to realizing this opportunity, and efforts to establish a deep-rooted tradition continue to stand before us. In this study, from a holistic perspective, the changes in philosophical paradigms in certain periods from Tanzimat to the present day have been tried to be determined chronologically and problematically. The fact that the movements that emerged with Tanzimat were broken in certain periods, such as 1915, 1933 and 1960, and left their place to different movements, and the changes in our country in parallel with the change in the perception of philosophy in the world have been tried to be revealed in this study, and as a result of the study, results that have not been expressed so far have been reached. Again, whether the perception of philosophy has changed in society along with the change in philosophy in higher education is among the topics investigated in this study. For example, the fact that professors such as Mehmet İzzet, Niyazi Berkes and Necati Öner, who studied philosophy, regretfully admitted that it was embarrassing to say "I am studying philosophy", and instead took refuge in evasive answers such as "I am studying at the Faculty of Literature, I am studying at the Faculty of Language and History", clearly shows how the difficulty of doing philosophy in Turkey is at a high level with these prejudices. From the times when philosophy was identified with irreligion and atheism, and philosophers were seen as useless people who only criticized and did not produce solutions, to the present situation, the paths taken and the obstacles overcome make us hopeful for the bright future of philosophy in Turkey. In the Dârülfünun, which was de facto established in 1863 and opened and closed many times, philosophy courses were able to find a wide place in the curriculum after 1900 and especially after 1916. However, the contribution of philosophy courses and departments, which have been a significant part of the academy since 1916 both as a field of research and education, to the establishment and development of the longed-for original philosophical thought is currently the subject of a separate discussion. Indeed, philosophy departments have never escaped the criticism that they teach Western thought, transfer Western intellectual currents, ignore social values, and provide an exclusively Western and unproductive education. Our study, which deals with the processes of change and transition in philosophy education in Turkey and the debates on these processes, consists of three chapters and three appendices. In the first part, the studies in the field of philosophy from Tanzimat to the Republic are discussed theoretically and a general framework is tried to be drawn about the establishment of philosophy in Turkey. The topics covered in this section are mainly philosophy education until the establishment of the first university in 1863 under the name Dârülfünun and its closure and reopening in 1900 under the name Dârülfünun-ı Şâhâne. As is known, after a long period of trial and error, Dârülfünun was reformed under the name "Dârülfünun-ı Osmânî" in 1908 during the Second Constitutional Monarchy. Reforms in the field of education continued unabated, and with the university reforms in 1915 and 1933, philosophy departments also underwent significant change and transformation. Especially German faculty members, who were influential in these reforms, played an active role in the restructuring of the philosophy department. Apart from universities, philosophical activities were also carried out in non-governmental organizations, newspapers and journals. In particular, the philosophers who tried to become an association under the name of the Turkish Philosophical Society are today actively working under the name of the Philosophical Society of Turkey and the Turkish Philosophical Association. In this part of our study, in addition to these issues, the philosophers of the Republican period, which we have identified as four generations, and their philosophical attitudes and behaviors are evaluated together with the aspects reflected and not reflected in their works, and the interaction between the similarities and differences between the general characteristics of the generations and the philosophical atmosphere in the country is tried to be analyzed. The similarities and differences between the generations are analyzed since they are the main factors that determine and govern the course of philosophy in Turkey. The second chapter is devoted to "Philosophical Disciplines in Purgatory in the Republican Era". In this section, the disciplines of history of science, logic, Islamic philosophy and philosophy of religion, which we characterize as disciplines in limbo because their place in philosophy departments has always been controversial, are analyzed. In the third and final chapter, under the title "Philosophical Problems and Movements in the Republican Era", the problem of establishing the practical implications of the philosophical issues discussed in the first two chapters on the theoretical level, the question of whether Turkish can be the language of philosophy, Western philosophical movements in Turkey and their representatives are discussed. This chapter concludes with the main purpose of the study, which is to discuss the problems of philosophy in Turkey, suggestions for solutions and future perspectives. We have tried to enrich our research with three appendices that are considered to be complementary to these three chapters. The first appendix contains interviews with twelve senior professors who retired after teaching philosophy in Turkey for many years. These senior professors were asked questions about the changes in the view of philosophy in Turkey, philosophy education in higher education, their perceptions of philosophy, etc., and an important historical note was made with their answers based on their experiences. In this respect, we believe that these interviews will serve as an important source and reference for future generations and the social sciences community. Although the speeches of these professors contain many important discourses, messages and references, we have chosen one motto phrase to carry in the title. On this occasion, we would like to express our gratitude to our esteemed professors for sharing their vast knowledge and experience in the field of philosophy with us. In the second appendix, the short life stories and works of about a hundred professors in the field of philosophy in the Republican period are included. Although this information is sometimes easily obtained through the internet, biographical books or the works of the professors themselves, sometimes, after a very long and laborious work, original information has been reached, which is expressed for the first time in this study. Sometimes the capture of a very small detail required great efforts. In the third and final appendix, the names and periods of the senior philosophers of the Republican period are listed chronologically. (shrink)

This article introduces a cross-cultural comparative study on Hegel’s Western triad of Being-Nothing-Becoming and I-Ching (including Tao-Teh-Ching, TTK)’s Eastern triad of Yin-Yang-I (Change). The study exposes the similarities and differences between the two triads in three aspects: concept, internal motivation, and external manifestation. Results include: (1) Hegel’s “Tao” is not identical to that of the Yin-Yang paradigm; (2) Hegel’s envision of Becoming is intrinsically far away from the essence of I-Ching’s I.

Kể từ năm 2015, ngày 11 tháng 2 hàng năm đã chính thức được Đại hội đồng Liên hiệp quốc công nhận là Ngày Quốc tế Phụ nữ trong Khoa học. Sự kiện này được UNESCO và UN Women kết hợp cùng với các cơ quan đối tác tổ chức trên toàn thế giới nhằm khuyến khích sự tham gia của phái nữ trong khoa học.

Fericirea este un concept fuzzy. Ea poate fi definită în termeni de a trăi o viață bună sau de a înflori, mai degrabă decât de a experimenta o emoție. Fericirea în acest sens a fost folosită pentru a traduce eudaimonia greacă și este încă folosită în etica virtuții. A existat o tranziție în timp, de la accent pe fericirea virtuții la virtutea fericirii. În psihologie, fericirea este o stare mentală sau emoțională a bunăstării, care poate fi definită, printre altele, de (...) emoții pozitive sau plăcute, variind de la mulțumire până la bucuria intensă. În Vedele hinduse, ānanda semnifică fericirea veșnică, cea care însoțește sfârșitul ciclului de renaștere. Pentru grecii antici, ataraxia este o stare lucidă de echilibru robust, caracterizată de elibertatea continuă de teama primejdiei și îngrijorare. Filosofii consideră că fericirea poate fi înțeleasă ca fiind scopul moral al vieții sau ca aspect al hazardului, explicând fericirea fie ca o stare de spirit, fie ca o viață înfloritoare pentru persoana căreia i se aplică. „Conceptul de fericire este un concept atât de vag încât, în ciuda dorinței fiecărui om de a fi fericit, nimeni nu poate spune niciodată în termeni preciși și coerent ce vrea și dorește cu adevărat. Motivul este că elementele care fac parte din conceptul de fericire sunt în totalitate empirice, adică trebuie împrumutate din experiență, și că în același timp, pentru ideea fericirii, un întreg absolut, este necesar un maxim de bunăstare în starea actuală și cea viitoare. Ori, este imposibil ca o persoană finită să fie atât de perspicace și, în același timp, atât de puternică încât să se presupună că poate crea un concept cert despre ceea ce își dorește cu adevărat. Bogăție? ... Cunoaștere? ... Viață lungă? .. Sănătate? Prin urmare, nu există, în acest sens, un imperativ care să ne impună în sensul strict al cuvântului ce să facem pentru a fi fericiți, deoarece fericirea este un ideal nu al rațiunii, ci al imaginației." (Emmanuel Kant, Critica facultății de judecată) -/- CUPRINS: -/- Fericirea - Definiție - Legătura cu sănătatea fizică - Filozofie - Religie - - Religiile orientale - - - Budism - - - Hinduism - - - Confucianismul - - Religiile abrahamice - - - Iudaismul - - - Catolicismul roman - - - Islam - Psihologie - - Ierarhia nevoilor a lui Maslow - - Teoria autodeterminării - - Psihologie pozitivă - - Măsurarea fericirii - Viziunea economică și politică Ānanda - Diferite sensuri de fericire în filosofia hindusă - - Swami Vivekananda - - Sri Aurobindo - - Advaita vedanta - - Dvaita vedanta - - Vishishtadvaita vedanta - - Sri Ramana Maharshi - Modalități de realizare a ānandei Ataraxia - Epicureismul - Pironism - Stoicism Indici ai fericirii: Fericirea Națională Brută - Definirea FNB - Implementarea FNB în Bhutan - Răspândirea FNB în afara Bhutan - Critica Filosofia fericirii - Grecia antică - - Platon - - Aristotel - - Cinism - - Cirenaicism - - Pironism - - Epicureism - - Stoicism - Roma antică - - Școala lui Sextius - - Augustin de Hippo - - Boețiu - Evul Mediu - - Avicenna - - Al-Ghazali - - Maimonide - - Thomas de Aquino - Perioada modernă timpurie - - Michel de Montaigne - - Jeremy Bentham - - Arthur Schopenhauer - Perioada contemporană - - Władysław Tatarkiewicz - - Herbert Marcuse - - Viktor Frankl - - Robert Nozick - Scientismul - Studiul fericirii - - Sonja Lyubomirsky Teoria (etica) virtuții - Concepte cheie - Istoria virtuții - - „Turnura aretaică” contemporană Consecințialism - Filosofii - - Consecințialismul de stat - - Utilitarism - - Egoismul etic - - Altruismul etic - - Consecințialismul regulilor - - Consecințialismul pe două niveluri - - Consecințialismul motivațional - - Consecințialism negativ - - Etica teleologică - - Actele și omisiunile, și "doctrina actelor și omisiunilor" Referințe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Nghiên cứu khảo sát bằng bảng hỏi được thiết kế theo thang đo Likert 5 mức độ gửi tới 380 khách hàng nữ trong độ tuổi 18-35 tham gia mua sắm mỹ phẩm thông qua livestream trên nền tảng TikTok nhằm phân tích tác động của chương trình khuyến mãi và nỗi sợ bị bỏ lỡ đến quyết định mua sắm bốc đồng của phụ nữ trẻ khi xem livestream mỹ phẩm trên TikTok. Số mẫu thu về hợp lệ là (...) 242 mẫu, dữ liệu sau khi thu thập được phân tích bằng phần mềm SmartPLS 4. Kết quả nghiên cứu cho thấy, nhân tố Chương trình khuyến mãi và Sự tham gia vào phiên livestream có tác động đáng kể đến Ý định và Quyết định mua sắm bốc đồng của phụ nữ trẻ. Trong khi đó, nhân tố Nỗi sợ bị bỏ lỡ không có ý nghĩa thống kê đối với Ý định mua sắm, nhưng vẫn ảnh hưởng đến Quyết định mua sắm. (shrink)

Mùa xuân, đất trời dậy sự sống. Từ đồng bằng tới vùng núi cao của đất nước ta, khắp nơi muôn hoa đua sắc. Trong số những người Việt quan tâm tới tiến triển khoa học nước nhà, trước đà bứt phá công nghệ khoa học vũ bão của thế giới, vẫn có những cành mai mỗi ngày lại đơm những nụ hoa hiến dâng cho cuộc sống. Cảm ơn những tác giả đã dành thời gian đặt bút để mang (...) chúng đến với cuộc đời. (shrink)

Tới hôm nay, lúc miền Bắc có mưa do ảnh hưởng gió mùa, những nụ vối tích tụ dưỡng chất qua nhiều ngày hè nắng nóng, oi bức, đã tới ngày khai hoa.

Care este statutul moral al copiilor? Ce înseamnă egalitatea morală dintre copii şi adulți? Care sunt constrângerile pe care le impune acceptarea acestei egalități în ceea ce priveşte felul în care pot fi tratați copiii în familie sau în societate ? Cine are ce fel de responsabilitate pentru copii ? În capitolul de față voi discuta astfel de întrebări. Voi analiza relația dintre copii, părinți şi stat, în dimensiunea ei practică (felul în care ne raportăm la copii), din punct de (...) vedere legal (constrângerile legale asupra felului în care ne raportăm la copii) şi din punct de vedere moral (cum ar trebui să ne raportăm la copii). Voi începe cu o scurtă incursiune în istoria relațiilor dintre copii, părinți, şi stat, atât din punct de vedere legal, cât şi filosofic. Voi prezenta conceptul de statut moral şi ideea de egalitate morală între copii şi adulți. Voi ilustra schimbările sociale şi legislative în ce priveşte acceptarea statutului moral al copiilor şi a egalității morale între copii şi adulți, folosind exemple din România şi Suedia. Voi examina dinamica dintre aspirațiile legale şi morale la care aderă România în ce priveşte statutul moral al copiilor şi normele sociale despre copii, copilărie, şi familie, care nu sunt întotdeauna în acord cu aceste aspirații. Voi urmări apoi schimbările care au avut loc în ultimele decenii în ce priveşte limitele responsabilității parentale. (shrink)

A recent systematic review of Machine Learning (ML) approaches to health data, containing over 100 studies, found that the most investigated problem was mental health (Yin et al., 2019). Relatedly, recent estimates suggest that between 165,000 and 325,000 health and wellness apps are now commercially available, with over 10,000 of those designed specifically for mental health (Carlo et al., 2019). In light of these trends, the present chapter has three aims: (1) provide an informative overview of some of the recent (...) work taking place at the intersection of text mining and mental health so that we can (2) highlight and analyze several pressing ethical issues that are arising in this rapidly growing field and (3) suggest productive directions for how these issues might be better addressed within future interdisciplinary work to ensure the responsible development of text mining approaches in psychology generally, and in mental health fields, specifically. In Section 1, we review some of the recent literature on text-mining and mental health in the contexts of traditional experimental settings, social media, and research involving electronic health records. Then, in Section 2, we introduce and discuss ethical concerns that arise before, during, and after research is conducted. Finally, in Section 3, we offer several suggestions about how ethical oversight of text-mining research might be improved to be more responsive to the concerns mapped out in Section 2. (shrink)

Nhiều nаm hơn nữ đượс đăng ký tên trên GCNQSDĐ. Phụ nữ sở hữu ít mảnh đất hơn nаm giới. Điều này đượс giải thíсh là dо phụ nữ tiếp сận đất đаi hạn сhế, vì ít mảnh đất hơn сhỉ dо phụ nữ sở hữu hоặс đồng sở hữu. Một số yếu tố giải thíсh sự kháс biệt. Để bắt đầu, đánh giá định tính và khảо sát сủа сhúng tôi сhо thấy rằng сáс khíа сạnh văn hóа ưu (...) tiên nаm giới như ưu tiên соn trаi trоng thựс hành thừа kế vẫn сòn phù hợp ở Việt Nаm. Những kết quả này сhо thấy сần сó những người hành nghề xã hội và pháp luật và сhính quyền làm việс ở сấp xã để hỗ trợ nhu сầu сủа người dân về thông tin về luật, quyền сủа họ và сáс quy trình để сó đượс đất. Tiếp сận сáс xã này để сảm hóа và thúс đẩy bình đẳng giới trоng quá trình сấp giấy сhứng nhận quyền sử dụng đất sẽ là một bướс đi đúng hướng quаn trọng. Cáс сơ quаn сhứс năng сấp tỉnh сấp GCNQSDĐ сần сảnh giáс và yêu сầu làm rõ khi người dân muốn đăng ký tài sản mà không ghi tên vợ hоặс сhồng. (shrink)

The discovery of a letter in the Niels Bohr archives written by Bohr to a Danish schoolteacher in which he reveals his early knowledge of the Daodejing led the present author on a search to unveil the influence of the philosophy of Yin-Yang on Bohr's famed complementarity principle in Western physics. This paper recounts interviews with his son, Hans, who recalls Bohr reading a translated copy of Laozi, as well as Hanna Rosental, close friend and associate who also confirms the (...) influence of ancient Chinese philosophy on this major figure in Western physics. As with Bohr’s dual perspective approach to the wave-particle, in which describing matter as either wave or particle is not considered inherently contradictory, this article likewise argues that Eastern and Western perspectives about philosophy, reality and life in general need not antagonize one another as is the case in Hegelian dialecticism. Through developing a globally accessible, harmonized system of Eastern and Western thought, this article suggests that individuals can more easily overcome limitations arising from cultural singularity in conventional philosophical approaches and, in turn, achieve a greater degree of social harmony and depth of philosophical understanding, all in the same stroke. (shrink)

Conceptul de dreptate socială este unul dintre cele mai controversate concepte ale filosofiei politice. Foarte puține aspecte legate de acest concept nu sunt înconjurate de controverse și dezbateri argumentative. Unele dintre cele mai importante astfel de controverse sunt cele legate de definirea, de specificarea și de legitimitatea lui. Prima este, în esență, o controversă în privința răspunsului la următoarea întrebare: care este conceptul care surprinde cel mai bine trăsătura fundamentală a dreptății și nedreptății sociale? A doua este o controversă în (...) privința exigențelor sau a principiilor „corecte” ale dreptății sociale. În sfărșit, a treia este o controversă pe marginea acceptabilității conceptului de dreptate socială. În studiul de față prezint pe scurt principalele idei, poziții și argumente invocate de filosofii politici recenți în cadrul fiecăreia dintre aceste controverse. (shrink)

Nhiều nаm hơn nữ đượс đăng ký tên trên GCNQSDĐ. Phụ nữ sở hữu ít mảnh đất hơn nаm giới. Điều này đượс giải thíсh là dо phụ nữ tiếp сận đất đаi hạn сhế, vì ít mảnh đất hơn сhỉ dо phụ nữ sở hữu hоặс đồng sở hữu. Một số yếu tố giải thíсh sự kháс biệt. Để bắt đầu, đánh giá định tính và khảо sát сủа сhúng tôi сhо thấy rằng сáс khíа сạnh văn hóа ưu (...) tiên nаm giới như ưu tiên соn trаi trоng thựс hành thừа kế vẫn сòn phù hợp ở Việt Nаm. Những kết quả này сhо thấy сần сó những người hành nghề xã hội và pháp luật và сhính quyền làm việс ở сấp xã để hỗ trợ nhu сầu сủа người dân về thông tin về luật, quyền сủа họ và сáс quy trình để сó đượс đất. Tiếp сận сáс xã này để сảm hóа và thúс đẩy bình đẳng giới trоng quá trình сấp giấy сhứng nhận quyền sử dụng đất sẽ là một bướс đi đúng hướng quаn trọng. Cáс сơ quаn сhứс năng сấp tỉnh сấp GCNQSDĐ сần сảnh giáс và yêu сầu làm rõ khi người dân muốn đăng ký tài sản mà không ghi tên vợ hоặс сhồng. (shrink)

Knows-knows principles in epistemology say that if you know some proposition, then you are in a position to know that you know it. This paper examines the viability of analogous principles in ethics, which I call ought-ought principles. Several epistemologists have recently offered new defences of KK principles and of other related principles, and there has recently been an increased interest in examining analogies between ethics and epistemology, and so it seems natural to examine whether defences of KK and related (...) principles carry over to OO principles. In this paper, I introduce two OO principles, and I show how some arguments in favour of KK carry over to them. Then I show how these OO principles can be used to shed light on a much-discussed case in ethics, that of Professor Procrastinate. (shrink)

Mengzi 孟子 6A2 contains the famous water analogy for the innate goodness of human nature. Some evaluate Mengzi’s reasoning as strong and sophisticated; others, as weak or sophistical. I urge for more nuance in our evaluation. Mengzi’s reasoning fares poorly when judged by contemporary standards of analogical strength. However, if we evaluate the analogy as an instance of correlative thinking within a yin-yang 陰陽 cosmology, his reasoning fares well. That cosmology provides good reason to assert that water tends to flow (...) downward, not because of available empirical evidence, but because water correlates to yin and yin correlates to naturally downward motion. Substantiating these contentions also gives occasion to better understand the nature of correlative reasoning in classical Chinese philosophy. (shrink)

In the author’s previous contribution to this journal (Rosen 2015), a phenomenological string theory was proposed based on qualitative topology and hypercomplex numbers. The current paper takes this further by delving into the ancient Chinese origin of phenomenological string theory. First, we discover a connection between the Klein bottle, which is crucial to the theory, and the Ho-t’u, a Chinese number archetype central to Taoist cosmology. The two structures are seen to mirror each other in expressing the psychophysical (phenomenological) action (...) pattern at the heart of microphysics. But tackling the question of quantum gravity requires that a whole family of topological dimensions be brought into play. What we find in engaging with these structures is a closely related family of Taoist forebears that, in concert with their successors, provide a blueprint for cosmic evolution. Whereas conventional string theory accounts for the generation of nature’s fundamental forces via a notion of symmetry breaking that is essentially static and thus unable to explain cosmogony successfully, phenomenological/Taoist string theory entails the dialectical interplay of symmetry and asymmetry inherent in the principle of synsymmetry. This dynamic concept of cosmic change is elaborated on in the three concluding sections of the paper. Here, a detailed analysis of cosmogony is offered, first in terms of the theory of dimensional development and its Taoist (yin-yang) counterpart, then in terms of the evolution of the elemental force particles through cycles of expansion and contraction in a spiraling universe. The paper closes by considering the role of the analyst per se in the further evolution of the cosmos. (shrink)

The notion of suffering carries with it aspects which are private and individual on the one hand and social and lingual on the other. I would pay attention to the latter part of the suffering notion, where the notion of suffering is recognized to be primitive by almost all the theories of human values. This primitive character allows a commensurable basis on the basis of which most plural theories share something in common to talk objectively to each other. In this (...) paper I would like to offer three arguments in order to advance a thesis that one’s suffering is redemptive of others First, the conservation law of mass says that matter of a closed system can neither be created nor destroyed, although it may be differently rearranged. This may be applied to the experience of suffering, to allow the conservation law of suffering: my unjust self-interest costs pains in others to the level of the same amount but if I voluntarily suffer a sacrifice others will have their pains lightened to the analogous level. Second, notion of yin-yang helps to support the redemptive thesis of suffering. The notion says that all things in the reality consist of two complementary opposite capacities that interact within a greater whole, as part of a dynamic system. Then, my acceptance of suffering and the decrease of other’s pain are two complementary capacities of one reality. Third, any person is responsible for his own act, so is a society as a whole. Then, as an individual restores his damaged person, when he commits a crime, by being suffered or punished, a society restores itself to its own proper state, when any member of the society is wronged, by suffering communally in one way or other. (shrink)

One of the interpretive devices that Ch'eng-kuan (澄 觀) is famous for having employed to distill the essence of the vast Mahāvaipulya Buddhāvataṃsaka Sūtra (Tafang-kuang fo-hua-yen ching 《大方廣佛華嚴經》 was a series of variations on the contemplative theme (kuan-men 觀門) of the complete interfusion (yüan-jung 圓融) of the scripture's three chief protagonists (san-sheng 三聖) ── the Buddha Vairocana (Pi-lu-che-na 毘盧遮那) and the bodhisattvas Mañjuśrī (Wen-shu-shih-li 文殊師利) and Samantabhadra (P'u-hsien 普賢). By aligning these three powerful sacred persons with a number of philosophical (...) categories that he believed to be central to the sūtra ── categories like "cause" (yin 因 ), "fruition" (kuo 果 ), "faith" (hsin 信 ), "understanding" (chieh 解), "insight" (chih 智), "practice" (hsing 行), "principle" (li 理), etc. ── he provided a focal point at which the rich and vivid meditative and liturgical lives of Hua-yen devotees could be made to converge with their philosophical reflections. -/- Although Ch'eng-kuan invoked this device in several of his writings, his most concerted development of it is a short essay entitled San-sheng yüan-jung kuan-men, which appears to have been written relatively late in his long career. Like many important Hua-yen texts, this essay seems to have been lost in China not long after its author's death. However, it was preserved in Korea and Japan and from the latter country was reintroduced to China in the last years of nineteenth century. Neither in China nor in the West has it yet been adequately studied. -/- The core of the present article is a critical edition of the Chinese text of the essay based on a careful comparison of all available versions and presented together with a copiously annotated English translation. The edition translation are preceded by a brief interpretive introduction and followed by an appendix in which are given: a detailed discussion of the work's textual history, detailed accounts of its various editions, and descriptions of its several surviving paraphrases and commentaries. (shrink)

Smarandache in 2019 has generalized the algebraic structures to NeutroAlgebraic structures and AntiAlgebraic structures. In this paper, authors, for the first time, define the NeutroAlgebra of neutrosophic triplets group under usual+ and x, built using {Zn, x}, n a composite number, 5 < n < oo, which are not partial algebras. As idempotents in Zn alone are neutrals that contribute to neutrosophic triplets groups, we analyze them and build NeutroAlgebra of idempotents under usual + and x, which are not partial (...) algebras. We prove in this paper the existence theorem for NeutroAlgebra of neutrosophic triplet groups. This proves the neutrals assocaited with neutrosophic triplet groups in { Zn, X} under product is a NeutroAlgebra of triplets. We also prove the non-existence theorem of NeutroAlgebra for neutrosophic triplets in case of Zn when n = 2p, 3p and 4p (for some primes p). Several open problems are proposed. Further, the NeutroAlgebras of extended neutrosophic triplet groups have been obtained. (shrink)

După declararea pandemiei COVID-19, Slavoj Žižek a publicat o carte numită „Pandemic!: COVID-19 Shakes the World”, care a declanșat un val de reacții. În carte, el prezintă modul în care media a exploatat fără milă acest subiect, accentuând panica. Multe studii majore au prezis apariția unei astfel de pandemii, dar au fost ignorate de toate guvernele, declarându-le ca fiind exagerate. Žižek crede că actuala pandemie a dus la falimentul actualului capitalism ”barbar”, întrebându-se dacă nu cumva drumul pe care îl va (...) lua omenirea este un neo-comunism (el însuși se descrie ca un „radical de stânga” și un „comunist în sens calificat”). Žižek argumentează aceste idei cu măsurile socio-politice din pandemie ale cancelarului Germaniei, Angela Merkel și a președintelui Franței, și naționalizarea temporară a căilor ferate de către Boris Johnson. ”Chiar și președintele SUA, Donald Trump, a transferat miliarde de dolari americanilor. El a emis apeluri pentru preluarea sectorului privat în ceea ce privește materialele medicale.” DOI: 10.13140/RG.2.2.31451.80167. (shrink)

In the early twentieth century Walter Benjamin introduced the idea of epochal and ongoing progression in interaction between mind and the built environment. Since early antiquity, the present study suggests, Benjamin’s notion has been manifest in metaphors of gender in city-form, whereby edifices and urban voids have represented masculinity and femininity, respectively. At the onset of interaction between mind and the built environment are prehistoric myths related to the human body and to the sky. During antiquity gender projection can be (...) detected in western perceptions linking natural and built environments, commencing with Plato’s Atlantis and his Myth of Er, and later as a likely import of the Chinese yin-yang mythology. Culminating with the Age of Discovery, alongside advances in experiential awareness of the Earth’s sphericity, respective feminine and masculine earmarks can be detected in early modern perspicacity of the Earth’s southern and northern hemispheres. Our conceptions of natural and built environments inherently continue to contain gender traits. Yet urban voids, as the feminine face of city-form, have been severely understated in the built environment. Through design and configuration of urban voids, allegories of femininity in city-form ought to be celebrated, not discarded. (shrink)

Unul dintre cele mai importante subiecte de dezbatere în contextul deliberărilor publice privind revizuirea Constituției a fost lansat, fără îndoială, de solicitările de revizuire a ei in sens creștin. Solicitările în discuție au fost făcute, după cum este cunoscut, de Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei în 5 martie 2013. Potrivit acestor solicitări, ar fi dezirabil ca, printre altele, noua Constituție „să facă referire la numele lui Dumnezeu”, să „sublinieze ... importanța tradiției creștine a poporului român”, să evidențieze „rolul (...) pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut și îl are în istoria țării” și – nu în ultimul rând – să recunoască „necesitatea predării religiei în școală.” In acest articol, explorez, în limitele spațiului pe care îl am la dispoziție, fiecare dintre aceste solicitări. Obiectivul meu fundamental este acela de a arăta că – și de a explica de ce – niciuna dintre ele nu este o solicitare „rezonabilă”. Prin aceasta înțeleg că niciuna dintre solicitările Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei nu este suficient susținută argumentativ și – mai ales – că niciuna dintre ele nu este compatibilă cu idealul unei societăți organizate și guvernate în baza unor valori precum libertatea, egalitatea și echitatea în relațiile dintre cetățeni. Ceea ce sper să arăt este, cu alte cuvinte, că, dat fiind respectul pe care îl datorăm acestor valori, România trebuie să rămână și în viitor un stat laic sau, poate mai corect spus, unul neutru din punct de vedere religios, așa cum statuează în prezent articolul 9 al Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor. Articolul precizează, reamintesc, că în România „nu există religie de stat” și că „statul este neutru față de orice credință religioasă sau ideologie atee”. (shrink)

Un articol cu un asemenea titlu pare să nu mai aibă nevoie de precizări referitoare la obiectivul său. Ce alt obiectiv aş putea avea decât acela de a răspunde la întrebarea din titlu? Principalul meu scop este, într-adevăr, definirea şi prezentarea cât mai exhaustivă a tezelor multiculturalismului (în limitele de spaţiu de care trebuie să ţin seama în cadrul articolului). Am în vedere, trebuie menționat, doar multiculturalismul ca teorie politică normativă, nu şi multiculturalismul ca multiculturalitate sau pluralism cultural, ca prezenţă (...) pe teritoriul unui stat a mai mult de o comunitate culturală (etnică, naţională, religioasă) care doreşte să-şi protejeze identitatea, valorile şi practicile pe care le împărtăşeşc membrii săi. (shrink)

Studie věnuje pozornost problematice demokratizace vědy, v jejímž rámci zaujímá klíčové postavení otázka, v jaké míře a zda vůbec má mít široká veřejnost možnost zasahovat do vědní a výzkumné politiky a participovat na rozhodování v odborných záležitostech. První část studie je věnována představení dvou radikálně odlišných a vzájemně protichůdných pohledů na tuto problematiku, které byly rozpracovány v rámci poválečné filosofie vědy v dílech Michaela Polanyiho a Paula Feyerabenda a v různých podobách spolu soupeří dodnes. Tyto dva pohledy, jež nás staví (...) před volbu mezi odborností na úkor demokracie a demokracií na úkor odbornosti, jsou následně podrobeny kritickému zhodnocení a v opozici k nim je představen alternativní pohled rozvíjený v rámci vědních studií Harrym Collinsem a Robertem Evansem, jenž překračuje nutnost této volby a na základě sociologických výzkumů fenoménu odbornosti nabízí způsob, jak lze odbornost a demokratické hodnoty sloučit dohromady. (shrink)

In this paper, I attempt to throw some light on modal realism. Since it is David Lewis who has put forward the best arguments for thar position, I focus on his work. In the first, I point out that his approach does not provide an adequate account for the intuitive lack of symmetry between the actual and the possible. To begin with, I try to show that the strategy of appealing to both the spatio-temporal network and causality is not at (...) all satisfactory. Secondly, I criticize the argument for modal realism that is based on theoretical benefits. Then, I defend the view that Lewis' indexical analysis of the concept of actuality does not satisfy his own criterion of acceptability: an analysis of actuality should account for the intuitions about our actual word. I claim thet Lewis' objections to other positions can be raised against his own position. Finally, I conclude that, even though Lewis is right in claiming that actualist conceptions do not explain why the possible is not part of the actual, the realist conception fail to account for the special ontological status that we intuitively grant to our own world. (shrink)

Întrebarea de bază este, ce este o pseudoştiinţă? Una din cele mai disputate delimitări ale ştiinţei. Mulţi savanţi de renume mondial, unanim recunoscuţi (ca de ex. Charles Darwin) au cochetat de-a lungul timpului cu diverse aspecte ale pseudoştiinţei considerându-le, cu bună credinţă, drept ştiinţă. Şi multe domenii ale pseudoştiinţei actuale au fost, la vremea lor, considerate drept domenii onorabile ale ştiinţei. Chiar şi în prezent, practicanţii pseudoştiinţelor nu recunosc valabilitatea etichetei puse domeniului lor de activitate. Oamenii de ştiinţă au tendinţa (...) să claseze pe loc un domeniu de activitate, în funcţie de cunoştinţele şi cultura lor, drept ştiinţă sau pseudoştiinţă. Dar graniţa dintre ştiinţă şi pseudoştiinţă este în multe cazuri foarte vagă. Într-un fel, această problemă seamănă cu problema filozofică a stabilirii a ce e bine şi ce e rău. Filosofii ştiinţei, cum ar fi Paul Feyerabend, au susţinut că nu este nici posibil, nici de dorit, o distincţie între ştiinţă şi non-ştiinţă. Printre problemele care pot face distincţia dificilă este viteza variabilă de evoluţie între teoriile şi metodologiile ştiinţei ca răspuns la noile date. În plus, standardele specifice aplicabile unui domeniu al ştiinţei ar putea să nu fie aplicabile în alte domenii. După cum se spune în diferite cursuri despre introducerea în ştiinţe, pseudoştiinţa este oricare subiect care pare a fi ştiinţific la prima vedere, sau ai cărui susţinători susţin că este ştiinţific, dar care contravine condiţiilor de testare sau deviază mult de la alte aspecte fundamentale ale metodelor ştiinţifice. Pseudoştiinţa este caracterizată de folosirea unor afirmaţii vagi, exagerate sau care nu se pot testa, supralicitarea confirmării în detrimentul argumentării, lipsa transparenţei pentru teste realizate de alţi experţi, şi o stagnare în dezvoltarea teoriei. CUPRINS: Pseudoştiinţa - Ştiinţa şi pseudoştiinţa - - Metodologie ştiinţifică - - Falsificabilitatea - - Normele Merton - - Refuzul de a recunoaşte problemele - - Critica termenului - Identificarea pseudoştiinţei - Ştiinţa patologică - - Exemplele lui Langmuir - - - Raze N - - - Exemple ulterioare - - Exemple mai noi - - - Poliapa - - - Fuziunea la rece - - - Memoria apei - Antropomorfism - - În preistorie - - În religie şi mitologie - - - Critici - - În ştiinţă - - - Antonim - Criptozoologia - - Referinţe - - Critici - Pseudomatematica - - Unele taxonomii ale pseudomatematicii - - - Încercările de rezolvare a problemelor clasice imposibil de rezolvat - - Practicanţii - - Un exemplu ilustrativ - Radiestezia - - Originea radiesteziei - - Dispozitivele de detecţie - - - Anse - - Evaluarea ştiinţifică a radiesteziei - - - Studiul Kassel - - - Studiu Betz - - - Explicaţii sugerate - Scientologia - - Credinţe - - - Puntea Libertăţii Totale - - - Morala şi etica - - - Triunghiurile ARC şi KRC - - - Viaţa de apoi - - - Dumnezeu - - - Ştiinţa - - Învăţături şi practici - - - Terminologie - - - Interpretare şi context - - - Învăţarea treptată - - - Audit - - - Organismul - - - Naşterea silenţioasă - - - Sărbători - Sincronicitatea - - Principiul - - Exemplu - - Relaţia cu cauzalitatea - - Critici - Programarea neuro-lingvistică - - Tehnici sau set de practici - - Aplicaţii - - - Psihoterapie - - - Alte utilizări - - NLP ca o cvasi-religie - Manipularea şi automanipularea prin cuvinte - - Aflaţi când şi unde se folosesc cuvintele - - Testaţi pentru a vedea cum reacţionaţi la cuvinte - - Controlul sau manipularea prin cuvinte - - Uitaţi-vă la nivelul cuvintelor - - Vedeţi cum vă pot ajuta cuvintele, făcându-se nu doar utile, ci şi frumoase - - Exploraţi lumea mentală a cuvintelor - - - Încercaţi să exploraţi lumea fără cuvinte - - Priviţi din nou totul, pentru prima dată fără cuvinte Pseudofizica - Anti-gravitaţia - - Efecte convenţionale care imită efectele anti-gravitaţiei - - Soluţii ipotetice - - - Scuturi gravitaţionale - - - Cercetări în relativitatea generală în anii 1950 - - - A cincea forţă - - - "Unităţi distorsionate" în relativitatea generală - - - Breakthrough Propulsion Physics Program - - Încercări experimentale şi comerciale - - - Dispozitive giroscopice - - - Gravitatorul lui Thomas Townsend Brown - - - Cuplarea gravitoelectrică - - - Premiul Göde - Energia orgonică - - Dezvoltarea de către Reich a teoriilor sale orgonice - - Cărţile lui Reich - - Evaluarea teoriei - Eter luminifer - - Dezavantaje şi critici - Fuziunea la rece - - Fuziunea cu bule - - Rezultate - - - Producţia de energie şi căldura în exces - - - Heliu, elemente grele, şi neutroni - - Mecanisme propuse - Planete ipotetice: X / Nibiru - - Teorii ale conspiraţiei - - Reacţii publice - - Influenţa culturală - Poliapa (Apa polimerizată) - Maşini alimentate cu apă - - Ce nu sunt maşini alimentate cu apă - - Extragerea energiei din apă - - Hidrogenul ca supliment - - Pilula de benzină şi aditivi Pseudoarheologia - Caracteristici - - Lipsa metodei ştiinţifice - - Opoziţia la regulile arheologice - - Motivaţii naţionaliste - - Motivaţii religioase - Rasele de bază - - Rase de bază, epoci şi subrase - - - Prima rasă de bază (eterică) - - - A doua rasă de bază (hiperboreană) - - - A treia rasă de bază (lemuriană) - - - A patra rasă de bază (atlantidă) - - - A cincea rasă de bază (ariană) - - - A şasea rasă de bază - - - A şaptea rasă de bază - - Migrarea spre Mercur - - Credinţa teosofică în fraternitatea umanităţii - Protocronism - - Istoria protocronismului - - Scrierea dacică - Pământul gol (Intratereştrii) - - Ipoteza Pământului gol concav - Fenomenul 2012 - - Tortuguero - - Chilam Balam - Creaţia inteligentă - - Concepte - - - Complexitatea ireductibilă - - - Complexitatea specifică - - - Universul bine pus la punct - - - Creatorul inteligent - - Mişcarea creaţia inteligentă - - - Religia şi susţinătorii importanţi - Creaţionismul ştiinţific - - Abordări ale ştiinţei creaţiei - - - Religia - - - Afilieri religioase moderne - - - Abordări ştiinţifice - - Critici - - - Ipoteze metafizice - - - Critici religioase - - - Critici ştiinţifice - - - Critici istorice, filozofice, şi sociologice - - Domenii de studiu - - - Biologia creaţionistă - - - Ştiinţele Pământului şi Geofizica - - - Astronomia şi cosmologia - Ufologia - - Statutul ca disciplină ştiinţifică - - - Pseudoştiinţă - - - Aspecte metodologice - Teoria astronautului extraterestru - - Argumente şi susţinători - - Erich von Däniken - - Ipoteza creaţiei - - - Argumentul genetic - - - Cercetarea genetică şi evoluţia creierului Medicina alternativă - Tipuri de medicină alternativă - - Sisteme bazate pe convingeri neştiinţifice sau practici tradiţionale - - Energii supranaturale şi interpretări eronate ale energiilor fizice - Ayurveda - Homeopatia - - Remedii şi tratamente - - - Pregătirea - - - Diluţii - - - Patogeneza - - Reglementări şi prevalenţe - - Opoziţia publică - Medicina energetică - - Clasificarea metodelor - - Convingeri - - Cercetări ştiinţifice - - - Vindecarea la distanţă - - - Vindecarea prin contact - - - Baza de date - - Explicaţii alternative pentru rapoarte pozitive - Reiki - - Practica - - - Vindecarea - - - Tratamentul întregului organism - - - Tratament localizat - - - Respiraţia - - - Trei piloni de bază - Terapia de conversie - Metoda Bates pentru îmbunătăţirea vederii - - Concepte - - - Acomodarea - - - Cauze ale problemelor de vedere - Detoxifierea - - Detoxifierea în medicina alternativă - - - Istoric - - - Tampoane de curăţare şi detoxifiere - - Tipuri de detoxifiere - - - Dezintoxicarea de alcool - - - Dezintoxicarea de droguri - - - Detoxifiere metabolică - - - Medicina alternativă - - Modalităţi de detoxifiere - - - Diete de detoxifiere - - - Curăţirea colonului - - - Metale grele - - - Dispozitive de detoxifiere - - Terapia de chelare - - - Detoxifierea proteică - - Detoxifierea anusului şi intestinelor cu cafea - - - Efecte şi riscuri - - Plasturi (tampoane) de detoxifiere aplicate pe picioare - - - Ce sunt plasturii de detoxifiere (tampoanele de detoxifiere) pentru picior? - - - De ce se aplică plasturii pe picioare? - Fizionomia - - Origini moderne - - Perioada de popularitate - - Ştiinţa modernă - - Utilizarea modernă - Frenologia Paranormal - Activităţi paranormale - - Fantome şi alte entităţi spirituale - - Viaţa extraterestră şi OZN-urile - - Criptide - Cercetări în paranormal - - Abordări anecdotice - - Abordarea observaţiilor participanţilor - - Anomalistica - - Neuroştiinţa - - Critici - Vitalism - - Filozofia - - Ştiinţa - - - Relaţia cu emergentismul - - Mesmerism - - Medicina complementară şi alternativă - Aura - - Tradiţii spirituale - - Teste - - Explicaţii - Profeţii - - Definiţii - - Civilizaţii antice - - Credinţa Bahá'í - - Budism - - China - Religiile abrahamice - - Iudaism - - - She'ol - Experienţe aproape de moarte - - Caracteristici - Viaţa de Apoi (Viaţa de după moarte) - - Filozofia vieţii de Apoi - - - Filozofia modernă - - - Filozofia procesului - - Ştiinţa despre viaţa de Apoi - Modele metafizice ale Vieţii de Apoi - - Reîncarnarea - - Raiul şi iadul - - Limbo - - Purgatoriul - Nemurirea - - Abordări ştiinţifice - - Abordări religioase - - Nemurirea biologică - - - Specii biologice nemuritoare - - - Evoluţia îmbătrânirii - - Speranţe privind nemurirea biologică umană - - - Substanţe care prelungesc durata de viaţă - - - Nemurirea tehnologică - - - Crionica - - - Încărcarea minţii la calculator - - - Cibernetica - - - Nemurirea evoluţionară - Strigoi - Fantome - - Tipologia - - - Context antropologic - - Fantomele şi viaţa de apoi - - Teama de fantome - - Atribute comune - - Locaţii - Locaţii paranormale - România - - Judeţul Bacău - - - Conacul Zarifopol, în Filipeşti - - Bucureşti - - - Mănăstirea Chiajna - - - Hotel Cişmigiu - - - "Casa Diavolului", pe strada General Praporgescu - - - Orfelinatul pe strada Franceză - - - Casa Vernescu pe Calea Victoriei - - - Iazul Vrăjitoarelor - - Judeţul Călăraşi - - - Pădurea Călugăreasa - - Judeţul Cluj - - - Castelul Bánffy - - - Pădurea Hoia - - Judeţul Dâmboviţa - - - Trinitatea Miresei pe DN7 - - Judeţul Dolj - - - Pădurea Radovan - - Judeţul Iaşi - - - Casa Gavril Buzatu pe Manta Roşie - - - Dealul Lunganilor - - Judeţul Maramureş - - - Drumul European E58 lângă Cicărlău Parapsihologia - Terminologie - Cercetări - - Domenii - - Metodologie - - Cercetări experimentale - Percepţiile extrasenzoriale - - Investigarea parapsihologică - - Percepţiile extrasenzoriale şi hipnoza - Psihochinezia (telechinezia) - - Credinţa - - - Subdomenii ale telechineziei - - - Aptitudini notabile ale capabilităţilor psihocinetice Ezoterism - Etimologie - Cosmologia ezoterică - - Gnosticism - - Cabala - - Neoplatonism - - Teosofia şi antroposofia - - Max Theon şi "filosofia cosmică" - Ocultism - - Ştiinţă şi ocultism - - - Calităţi oculte - Magia - - Caracteristici comune în practica magiei - - - Ritualuri - - - Simboluri magice - - - Limbajul magiei - - - Magicieni - - - Vrăjitoria - - Teorii - - - Origini antropologice şi psihologice - Clarviziunea - - Aspecte ale clarviziunii - - Vizualizarea de la distanţă - Geomanţia - Tarot - - Arcana mare şi arcana mică - - Utilizare - - - Cărţi inversate - - - Desfăşurări - Masoneria - - Istoria masoneriei - - Loja masonică - - Structura masoneriilor - - - Recunoaşterea masonică reciprocă - Taoism - - Categorisire - - Ceaiul şi taoismul - - Credinţe taoiste - - Principii - - - Tao - - - De (Te) - - - Wu wei - - - Pu - - Spiritualitatea - - Escatologia Astrologia - Principii şi practici - - Astrologia occidentală - - Astrologia hindusă - - Astrologia chineză şi din Asia de Est - Astrologia şi ştiinţa - - Delimitarea - Astrohărţi - Principiile de bază ale astrologiei - - Modele astrologice - - Astrologia predictivă - Tradiţii în astrologie - - Tradiţii istorice - - Tradiţii ezoterice - Horoscop - - Etimologie - - Concepte în astrologia occidentală - - - Unghiuri - - - Zodiacul - - - Case - - Construcţia unui horoscop în astrologia occidentală - - - Case - - - Plasamente ale planetelor - - - Aspecte - - - Ascendentul - - Horoscopul chinez - Bioritm - - Teoria - - Calculul - - Plauzibilitate Vrăjitoria - Definiţii - Practici invocate de vrăjitoare - - Descântece - - Invocarea morţii - Vrăjitoarele bune - Demonologia Referinţe Despre autor - Nicolae Sfetcu - - De același autor - - Contact Editura - MultiMedia Publishing . (shrink)

Virușii coabitează de cca. 300 milioane de ani cu oamenii. Uneori, virușii pot infecta oamenii pe scară largă. Dar, cum a fost posibilă actuala pandemie? Încălzirea globală determină fenomene meteorologice extreme care au dus la o creștere a bolilor infecțioase. Noul climat poate susține vectori epidemiologici pentru perioade mai lungi de timp, creând condiții mai favorabile replicării și apariția de noi vectori. În cazul bolilor infecțioase emergente, se consideră că există o graniță peste care s-a sărit deja. Virușii au, în (...) mod normal, o zonă nativă („rezervorul” lor), din care nu ar trebui să fie împinși afară. Se creează astfel o intimitate periculoasă, cu „puncte fierbinți” care includ locații precum piețele, care devin adevărate focare de epidemii. DOI: 10.13140/RG.2.2.16634.11202. (shrink)

Text představuje aktivní role-playing jako výzkumnou experimentální metodu v sociálních vědách. Zasazuje role-playing do rámce simulačních výzkumných metod, rozkrývá jeho epistemo- logii a dosavadní metodologická uchopení zejména v sociální psychologii. Hlavní linií textu je obhajoba epistemologických kvalit metody a experimentu v sociálních vědách obecně. Inspiračním zdrojem je zde na jedné straně Latourova kvalitativní sociologie asociací, tázající se po původu sociality a problematizující samotný před- mět sociálních věd, tj. sociálno. A na druhé straně přístupy naturalizující sociálně- vědné výzkumy propojením s kognitivní (...) vědou. V tomto ohledu je naším klíčovým předpokladem pro smysluplné uchopení sociální reality v její simulované podobě shodnost kognitivních mechanismů skutečného i simulovaného jednání. V pojetí textu jsou oba zdroje spojeny jejich akcentem na tematizaci sociálna jako inter-psychologického fenoménu mezi tradiční mikro a makro úrovní. Analogií s Petriho miskou text promýšlí posunutí původní metody situační sociální psycho- logie směrem k využití konstruovaných diegetických liminálních situací jako svého druhu laboratoří sociálna. (shrink)

Un gran número de comentaristas de Foucault afirman que la biopolítica forma parte de manera fundamental del corpus de su obra. La discusión acerca de esta noción está imbricada en la política contemporánea, pero dicha interpretación se aleja de las ideas mismas de Foucault. En ese sentido, ¿en qué consisten esas modificaciones que se desprenden de la obra foucaultiana? ¿Se trata de movimientos propios de la noción o de innovaciones investigativas ulteriores? ¿Existe una lógica que sigue el concepto y si (...) es así qué lógica interna juega esta noción dentro del pensamiento del filósofo francés? La biopolítica se comprende a partir del sentido y significado de la vida en los siglos XVIII-XIX y, de esa manera, en torno a la estrategia política que circula en esos siglos. Una relación entre la política y la biopolítica o, si se prefiere, un problema discontinuo, es decir, una relación que intenta unir áreas que hasta ahora no han sido consideradas: la discontinuidad y la misma biopolítica. ¿Es posible considerar la biopolítica como un problema discontinuo y como un método en el que la discontinuidad es preeminente? Es una pregunta que pretendemos desplegar en este trabajo. (shrink)

Milieufilosofisch Nederland wordt momenteel verdeeld door een controverse naar aanleiding vanrecente publicaties van de Wageningse filosofen Keulartz en Korthals. In dit artikel wil ik - aande hand van een analyse van het gebruik van het natuurbegrip bij Wim Zweers - laten zien dat Keulartz op een tot nu toe onderbelicht probleem wijst: het probleem van de veelheid vannatuurbeelden. Tegelijkertijd wil ik echter aantonen dat Keulartz' eigen, 'post-naturalistische' positie op een tegenspraak berust. Tenslotte geef ik aan hoe deze controverses zijn terug (...) tevoeren op een onvermijdelijke spanning in onze morele omgang met de natuur, en zoek ik naar een manier waarop deze spanning binnen de milieu-ethiek vruchtbaar kan worden gemaakt. (shrink)

The danger of deflation has been rather frequently mentioned recently among nu-merous concerns over the European and partly American economies. Analysts cite the Japanese economy which has been suffering from deflation for the last two decades despite the large investments in economy and the government's efforts to increase inflation. Similarly, notwithstanding many trillions of dollars, euro, pounds and yen that were invested in economies over the past few years, the infla-tion in the Western countries still remains low. On the whole, (...) there are reasons to maintain that European countries suffer from ‘the Japanese disease’, and this disease can progress or even become chron-ic. The USA, although to a lesser extent, has the signs of the disease as well. As a result, the financial infusions can become permanent, as it happened in Japan. The present paper defines the reasons of the problem, explains the irregularity of the inflation-deflation processes in the world and also offers some forecasts. (shrink)

Automatizarea şi informatizarea nu mai reprezintă astăzi un simplu deziderat pentru bibliotecile româneşti. Dimpotrivă, ele sunt o realitate ce, pe zi ce trece, prinde contururi mai extinse, devenind mediul nostru cotidian. Cu cât ne sunt însă mai "apropiate" cu atât mai mult ele devin şi o sursă de sfidări şi de confruntare. Cu ce anume ne confruntă însă - în primul rând şi în esenţă - automatizarea şi informatizarea, în general, şi cea a activităţii de informare, în special? Ca orice (...) întrebare pusă în mod serios şi aceasta trebuie să fie însă mai întâi lămurită cu privire la structura şi natura ei proprie. Ceea ce - din punct de vedere structural - ne izbeşte din capul locului la această întrebare este faptul că, în structura ei este cuprins deopotrivă şi în mod explicit şi cel care ridică întrebarea. Astfel spus, în ea, noi înşine suntem aceia care, aflaţi în faţa unei confruntări, ne întrebăm despre noi înşine. Apoi: în şi prin această întrebare, însăşi sarcina cu care ne confruntăm - adică automatizarea şi informatizarea - devine şi ea dizlocată din toposul său pur destinai şi se eliberează pentru întâlnirea unei sfidări organice. (shrink)

The argument is that (1) the spiritual crisis that Zhu Xi discussed with Zhang Shi 張栻 (1133–1180) and the other “gentlemen of Hunan” from about 1167 to 1169, which was resolved by an understanding of what we might call the interpenetration of the mind’s stillness and activity (dong-jing 動靜) or equilibrium and harmony (zhong-he 中和), (2) led directly to his realization that Zhou Dunyi’s thought provided a cosmological basis for that resolution, and (3) this in turn led Zhu Xi to (...) understand (or construct) the meaning of taiji in terms of the polarity of yin and yang; i.e. the Supreme Polarity as the most fundamental ordering principle (li 理). (shrink)

Die gegenwärtig unter dem Titel ›Realismus‹ geführten Debatten in der Philosophie befinden sich nach allgemeiner Ansicht in einem Zustand größter Verwirrung, so daß es nützlich erscheint, ein wenig Ordnung in die theoretischen Optionen zu bringen bevor man für die eine oder andere Auffassung Partei ergreift. In der vorliegenden Arbeit wird dafür argumentiert, daß sich ein systematisch zusammenhängendes Zentrum dieser Debatten mit Hilfe des Begriffes der Referenz ordnen läßt. Nach der Analyse einiger klassischer Positionen soll ein Rahmen erstellt werden, innerhalb dessen (...) die Positionen eingeordnet und die zentralen Probleme fruchtbar diskutiert werden können. Zu diesem Zwecke ist es erforderlich, für die Einordnung der Positionen theoretische Kriterien zu benennen, die sich an den Problemen orientieren von denen hier argumentiert wird, das sie zentral seien. Sehr knapp ausgedrückt wird hier die Auffassung vertreten, Realismus sei als metaphysische These aufzufassen, welche eine von menschlichen epistemischen und semantischen Möglichkeiten unabhängige Existenz behauptet; in den gegenwärtigen Debatten typischerweise die Existenz einer Art von Dingen, nicht die eines individuellen Gegenstandes. Diese metaphysische These wird jedoch in der gegenwärtigen Debatte mit semantischen Argumenten untermauert, bzw. angegriffen und jene semantischen Argumente wiederum verwenden epistemische Erwägungen – die Frage betreffend, was man wissen kann und was nicht. Der Beginn der gegenwärtigen Realismusdebatten mit der soeben skizzierten zentralen Stellung semantischer Argumente ist, der hier vertretenen Auffassung zufolge, die Kritik am traditionellen Fregeschen Referenzbegriff durch Kripke und den frühen Putnam um 1970 (Kap. 2). Aus dieser neu zu bewertenden Kritik und der von den Autoren daraus entwickelten externalistischen realistischen Semantik für Artausdrücke läßt sich das erste Kriterium für eine Position in einer Realismusdebatte ableiten und klären (Kap. 3): Hält man die fragliche Art für eine natürliche Art und meint also, sie habe ihren ›Zusammenhalt‹ von Natur aus? Wenn ja, dann ist die fragliche Position eine realistische (das Kriterium ist dank des engen Zusammenhangs von Realismus und Externalismus sowohl hinreichend als auch notwendig). Hält man die Art nicht für eine natürliche Art, ist man Antirealist. Damit geht jeweils not- wendig eine bestimmte Semantik für den auf die Art referierenden Ausdruck einher. Es zeigt sich zugleich, daß es zwei Varianten des Realismus zu unterscheiden gilt, die hier als klassischer bzw. als moderater Realismus bezeichnet werden. Im folgenden (Kap. 4.1) wird argumentiert, daß der Begriff der Wahrheit nicht eigentlich der zentrale Punkt in den in Frage stehenden Realismusdebatten sein sollte, wie vielfach behauptet wurde, sondern seine Brisanz vielmehr aus zugrundeliegenden semantischen Fragen gewinnt die also in der weiteren Aufdeckung der Kriterien die zentrale Rolle spielen müssen. In der Analyse der Kritik an der in Kap. 3 entwickelten Position des ›klassischen Realismus‹ läßt sich ein zweites unterscheidendes Kriterium für Positionen in Realismusdebatten entwickeln: begriffliche Relativität. Nach der Ablehnung von Putnams Auffassungen zu diesem Thema, werden zwei Varianten vorgeschlagen, starke und schwache begriffliche Relativität (Kap. 4.2). Die Anwendung dieses Merkmals zwingt, so wird argumentiert, in einigen Fällen zu einer Kombination einer realistischen Auffassung von Arten als natürliche mit begrifflicher Relativität. Diese mittlere Position zwischen klassischem Realismus und Antirealismus wird als »moderater Realismus« bezeichnet. Der im ersten Kriterium verwendete Begriff der natürlichen Art, und damit die Optionen in den Debatten, wird schließlich mittels einer Dis- kussion des Phänomens der Vagheit noch weiter verdeutlicht (Kap. 4.3). Ab- schließend werden die drei Optionen zusammenfassend dargestellt und ein Versuch unternommen, ihre Fruchtbarkeit für diverse Realismusdebatten anzudeuten. (shrink)

Nu cu foarte mult timp în urmă, grupul de teorie socială şi politică din cadrul proiectului POSDRU 89/1.5/S/56815 „Societatea bazată pe cunoaştere-cercetări, dezbateri, perspective”, a publicat, tot la editura Institutul European, lucrarea Concepte şi teorii social-politice. Volumul de faţă reprezintă un nou pas al grupului nostru de lucru în realizarea proiectului inaugurat prin publicarea acelei lucrări. Este vorba, reamintesc, despre proiectul elaborării unor volume care să-i ajute pe cei interesaţi în iniţierea (lor sau a altora) în teoria (şi în special (...) filosofia) politică, mai ales în dezvoltările sale conceptuale, argumentative şi problematologice recente. Desigur, nu am intenţionat în mod expres ca aceste volume să fie utile doar în această direcţie. Speranţa noastră a fost, dimpotrivă, ca ele să fie interesante şi pentru cercetătorii cu experienţă în investigarea şi dezbaterea temelor abordate în cadrul lor, mai ales pentru că unele capitole prezintă idei, argumente sau perspective originale, care, credem noi, merită atenţia critică a comunităţii cercetătorilor români. Menirea lor fundamentală rămâne totuşi, în intenţia noastră, cea introductivă. Aşa cum recunoşteam în cuvântul său înainte, Concepte şi teorii socialpolitice nu este deloc un volum exhaustiv. Teorii şi ideologii politice reprezintă, în bună măsură, şi o încercare de a compensa cumva acest „defect” al volumului în cauză. Desigur, nici publicarea lui nu ne permite să susţinem că am atins obiectivul oferirii unei introduceri cât mai complete în teoria/filosofia politică actuală. Deşi Teorii şi ideologii politice prezintă câteva dintre cele mai importante teorii sau ideologii politice contemporane, există multe altele care nu sunt prezentate (sau cel puţin nu sunt prezentate atât de detaliat pe cât ar fi meritat) între paginile sale. Mă refer aici, spre exemplu, la libertarianism, comunitarianism, cosmopolitism sau capabilism (ca teorie a dezvoltării umane). Ne consolăm însă în baza a trei argumente. Unul este acela că, aşa cum se poate observa cu uşurinţă din cuprinsul său, cartea de faţă prezintă totuşi un număr important dintre principalele teorii şi ideologii politice recente (unele dintre ele pentru prima dată în literatura românească de specialitate). Al doilea este acela că unele dintre teoriile sau ideologiile politice care nu sunt abordate aici au beneficiat deja de prezentări competente şi atente la noi (unele dintre ele chiar în Concepte şi teorii social-politice). În sfârşit, al treilea argument este acela că sperăm cu toţii că prezentul volum nu reprezintă ultimul nostru pas în realizarea obiectivului menţionat în debutul acestei intervenţii. Sperăm, altfel spus, să putem prezenta acele teorii sau ideologii politice care nu şi-au găsit locul între paginile lui sau ale celui precedent cu o altă ocazie. Ţin să precizez însă că volumul pe care îl introduc prin această intervenţie nu este întrutotul o continuare a celui precedent, deşi între ele există, desigur, destule afinităţi, relaţii şi continuităţi tematice. Mai exact, el nu ar putea fi descris totalmente neproblematic ca reprezentând „al doilea tom” al volumului Concepte şi teorii social-politice. Titlul său este menit să indice acest lucru. Dacă lucrarea anterioară era centrată pe prezentarea unora dintre principalele concepte ale teoriei/filosofiei social-politice contemporane, cartea de faţă prezintă câteva dintre principalele teorii sau ideologii dezvoltate şi apărate de politologii, filosofii, economiştii sau „ideologii” politici contemporani. Nici de această dată nu voi încerca să rezum principalele idei expuse sau metodologii utilizate de către autori în prezentarea teoriilor sau ideologiilor politice care se regăsesc între paginile ce urmează. Temeiul meu este acelaşi: acolo unde au considerat că este cazul, autorii capitolelor şi-au rezumat ei înşişi ideile prezentate sau/şi metodologiile utilizate. În plus, cititorul interesat să-şi facă o idee prealabilă despre conţinutul ideatic şi problematologic al cărţii dispune de un rezumat al ei (în limbile engleză şi franceză) în finalul său. În consecinţă, mă voi mulţumi să închei doar prin a exprima încă o dată speranţa noastră că această carte se va dovedi utilă celor cărora li se adresează cu preponderenţă. Sperăm, în alte cuvinte, ca ea să le fie de ajutor în înţelegerea şi evaluarea adecvată a teoriilor şi ideologiilor pe care le prezintă. Şi mai important, sperăm că ea îi va stimula să caute să aprofundeze cercetarea acestor teorii şi ideologii şi – mai ales – să iniţieze propriile investigaţii sistematice şi riguroase în această privinţă. Dezvoltarea politologiei şi a filosofiei politice în spaţiul românesc, ca să nu mai vorbim despre clarificarea şi fundamentarea cât mai completă şi adecvată a opţiunilor ideologice ale partidelor politice din România, au nevoie de acest lucru. (shrink)

Lucrarea debutează cu o retrospectivă a dezbaterilor privind originea vieții: virusul sau celula? Virusul are nevoie de celulă pentru replicare, în schimb celula este o formă mai evoluată pe scara evoluționistă a vieții. În plus, studiul virușilor ridică întrebări conceptuale și filozofice presante despre natura lor, clasificarea lor, și locul lor în lumea biologică. Subiectul pandemiilor este abordat pornind de la existențialismul lui Albert Camus și Sartre, înlocuirea ritualului de excludere cu mecanismul disciplinar al lui Michel Foucault, și despre ipoteza (...) Gaia, dezvoltată de James Lovelock și susținută în actuala pandemie de Bruno Latour. În continuare sunt evidențiate dimensiunile sociale ale pandemiilor, legătura lor cu încălzirea globală care a dus la o creștere a bolilor infecțioase, și despădurirea unor zone întinse, care au determinat virușii să migreze din zona lor nativă („rezervorul” lor). Etica pandemiilor este abordată din mai multe puncte de vedere filosofice, din care cel mai important într-o criză de asemenea dimensiuni globale este utilitarismul care presupune maximizarea beneficiilor pentru societate în conflict direct cu viziunea obișnuită (kantiană) privind respectul față de persoane ca indivizi. După o retrospectivă a virusul COVID-19 care a cauzat actuala pandemie, a ciclului său de viață și a istoriei sale, cu accent pe filosofia morții, este discutat conceptul de bioputere dezvoltat inițial de Foucault, cu referire la practica statelor naționale moderne de control al populațiilor și dezbaterea generată de Giorgio Agamben care afirmă că ceea ce se manifestă în această pandemie este tendința crescândă de a folosi starea de excepție ca o paradigmă normală de guvernare. O altă abordare de interes și foarte dezbătută este cea generată de lucrările lui Slavoj Žižek, care afirmă că actuala pandemie a dus la falimentul actualului capitalism ”barbar”, întrebându-se dacă nu cumva drumul pe care îl va lua omenirea este un neo-comunism. Un alt efect negativ important este desocializarea, cu concluzia unor filosofi că nu putem exista independent de relațiile noastre cu ceilalți, că umanitatea unei persoane depinde de umanitatea celor din jurul ei. Ultima secțiune este dedicată previziunilor despre cum va arăta lumea după pandemie, existând deja semne ale unei schimbări de paradigmă, inclusiv dispariția bruscă a ideologiei legate de „ziduri”: o tuse a fost suficientă pentru a face dintr-o dată imposibilă evitarea responsabilității pe care fiecare individ o are față de toate ființele vii pentru simplul fapt că este parte a acestei lumi, și a dorinței de a fi parte a ei. Întregul este întotdeauna implicat în parte, pentru că totul este, într-un anumit sens, în tot și în natură nu există regiuni autonome care să constituie o excepție. Pandemia COVID-19 pare să restabilească supremația care a aparținut cândva politicii. Una din virtuțile virusului este capacitatea acestuia de a genera o idee mai sobră de libertate: a fi liber înseamnă a face ceea ce trebuie făcut într-o situație specifică. -/- CUPRINS: -/- Abstract Introducere 1 Viruși 1.1 Ontologia 2 Pandemii 2.1 Dimensiuni sociale 2.2 Etica 3 COVID-19 3.1 Biopolitica 3.2 Neocomunism 3.3 Desocializarea 4 Previziuni Bibliografie -/- DOI: 10.13140/RG.2.2.27611.39205 . (shrink)